De ce imi doresc ca parintii sa vina la evenimentele mele

Primul meu eveniment pentru parinti a avut loc pe 07 Februarie 2015 in Bucuresti la sediul Pronatalia.

Pana la acest eveniment am mai tinut evenimente impreuna cu alti oameni, evenimente comune, insa primul al meu atunci a avut loc.

Imi doresc sa pot face cat mai mult timp aceste evenimente, imi doresc ca cat mai multe persoane sa fie prezente pentru a se informa. Pentru ca munca mea si dorinta mea, pe care mi-o dezvalui prin munca, sa devina realitate, cat mai multi oameni ar trebui sa fie prezenti la aceste evenimente.

Imi doresc cat mai multi parinti constienti de ei si prezenti.

Cand esti constient de tine poti sa fii prezent in viata ta si a copilului tau.

        Sunt foarte fericita cand la evenimentele mele vin multi oameni pentru ca acei oameni pot face parte din realizarea dorintei mele de a fi lumea plina numai de oameni care sunt prezenti in viata lor, sunt prezenti pentru ei si pot fi prezenti si pentru altii, copiii lor.

        Sunt foarte fericita cand oamenii vin la evenimentele mele pentru ca imi dau seama ca in acei oameni eu am pus o parte din mine, o parte din dorinta mea de la transforma astfel lumea.

        Sunt foarte fericita cand vin oamenii la evenimentele mele pentru ca le vad bucuria din ochi cand isi dau seama de lucruri, cand isi dau seama ca ei aveau raspunsul in ei. Vad oameni decisi sa se uite, pe viitor, mai mult in ei si dupa sa intrebe inafara lor. Oameni care stiu ca au in ei raspunsul.

        La inceputul evenimentului eu le spun, mai tot timpul oamenilor, faptul ca nu o sa le spun ceva ce ei nu stiu. In acel moment ei sunt surprinsi, si uni chiar indignati, cu atitudinea “da’ ce am venit aici, am dat bani si nu imi zice nimic ce nu stiu, pai am dat atunci banii degeaba”.

 Acestia o sa isi dea seama ca a meritat sa vina pentru ca ceea ce am facut eu nu a fost altceva decat sa ii fac constienti ca acele informatii ei le detineau si aveau nevoie doar de un facilitator pentru a le accesa si de a le sti constient de acum incolo, de a le aplica cand doresc. Acela este momentul in care ei stiu informatia si aleg sa faca asa sau altfel.

           Nu este usor sa ai un astfel de rol, tu sa fii cel care aduce in fata oamenilor niste informatii, ii face pe oameni sa le stie in mod constient, sa poata lucra cu ele. Oamenii foarte rar iubesc oamenii care le aduc la nivel constint informatiile, pentru ca din acel moment ei trebuie sa lucreze cu acele informatii si nu este deloc usor, nu mai pot fi scuzati pentru ca "nu au stiut", ei din acel moment stiu.

        Asadar oamenii care vin la evenimentele mele sunt ferm convinsa ca sunt cei care isi doresc sa aduca la suprafata informatiile pe care déjà le aveau in subconstient, sa le invete si constient.

        Sunt acei oameni care incet, incet isi doresc sa devina tot mai prezenti in viata lor si a copiilor lor, si poate nici nu isi doresc constient asta insa asta fac, devin mai prezenti inevitabil pentru ca déjà stiu la nivel constient informatiile.

Ps. Evenimentele mele le fac tot timpul publice aici https://www.facebook.com/Educatie-by-Codruta-Brustur-1567275953484566/

De ce au nevoie copiii pentru a face singuri?

Foarte frecvent parintii si educatorii se intreaba ce ar putea oferi copilului astfel incat aceasta sa creasca armonios, sa devina un adult echilibrat.

Pedagogia Montessori aduce in lumina o serie de elemente care ii ajuta pe copii sa-si dezvolte independenta functionala si sa se devina stapanii propriilor vieti si actiuni.

Asadar copii au nevoie de:

Experienta senzoriala

Copiii au nevoie sa pipaie, sa miroase, sa guste, sa auda mediul in care traiesc, astfel incat s ail integreze sis a capete experienta.

Dezvoltarea motricitatii grosiere si fine

Copiii au nevoie de miscare, aceasta fiing cheia dezvoltarii lor. Ei trebuie sa-si exerseze zi de zi atat motricitatea grosiera (mers, alergat, sarit) cat si motricitatea grosiera.

Folosirea instrumentelor

Copiii se dezvolta si devin independent functional daca li se ofera posibilitatea de a experineta manevrarea diferitelor ustensile pe care adultii le folosesc in activitatile lor zilnice.

Un scop precis pentru activitatile lor

Este foarte important ca toate activitatile copiilor sa aiba un scop précis. Copiii vor refuza, sau nu vor face cu placere activitati care nu au un scop précis. Asadar oferitile un scop pentru fiecare activitate pe care doriti ca, copilul Dumneavoastra sa o faca.

Ordine (atat externa cat si interna)

Copiii au nevoie de ordine in jurul lor si in activitatile pe care le desfasoara. Daca construim un mediu ordonat in jurul copilului acesta isi va creea un mediu intern ordonat.

Secventialitate (pasii desfasurarii activitatii)

Fiecare activitate pe care o desfasurati cu copilul trebuie sa fie secventializata astfel incat copilul sa aiba posibilitatea de a repeat fiecare secventa atata timp cat are nevoie pentru a o perfectiona.

Repetitie

Repetarea unei secvente sau unei activitati ii ajuta pe copii sa se perfectioneze si sa se dezvolte, sa devina, pas cu pas din ce in ce mai independent.

Concentrare

Concentrarea are un rol foarte important atunci cand copilul desfasoara o activitate. Atunci cand copiii se concentreaza ei invata.

Asadar procesul este:

Activitate → Concentrare → Repetitie → Invatare

Colaborare (intre copil si adult)

Copiii au nevoie ca adultii sa colaboreze cu ei in cadrul activitatilor zilnire. Este insa crucial ca adultul sa nu faca lucruri pentru copil ci s ail ajute pe acesta sa faca singur.

Oportunitati de a-si exersa limbajul

Copiii isi pot exersa limbajul de fiecare data cand desfasoara o activitate atata timp cat adultul ii ofera aceasta posibilitate si ii ofera limbaj nou.

Ce isi dezvolta copilul daca adultul este alaturi de el si il indruma in activitati fara insa a face in locul lui?

·         Independenta

·         Stima de sine

·         Increderii de sine

·         Siguranta

·         Isi insuseste cunostinte  ce vor duce la dezvoltarea vointei

Toate elementele anterior mentionate raspund cerintei copilului:

“Ajuta-ma sa fac singur!”

Intre libertate si limite

Inca de cand fetita mea era mica m-am intrebat care ar trebui sa fi limitele pe care ar trebui sa i le pun? Eu imi doream sa cresc un copil liber, care sa faca ceea ce isi doreste in viata si sa-si ia propriile decizii.
Pe de o parte eram sigura ca nu voi actiona asa cum parintii mei au actionat cand eram copil si nu imi voi creste copilul cu NU, pe de alta parte ma gandeam "da, oare ce ma fac daca nu mai razbesc intr-o zi?".

Acestea sunt intrebarile oricarui parinte care, desi nu primeste un manual de utilizare pentru copil, pentru copilul lui trebuie sa il creasca "ca la carte". Sau cel putin asa spune societatea.
Va intreb acum, a cui carte, ca la carte, pentru ca fiecare dintre noi avem cartea noastra proprie formata din experienta din copilarie, experienta de adult, urlatele copilului intern si butoanele pe care copilul nostru le apasa in noi. Asadar "ca la cartea" fiecaruia este diferita. Numai copiii sunt identici la nivel de potential la nastere. Ei se nasc cu acelasi potential urias.

Toti copiii din lume, indiferent daca au parinti bogati sau saraci, daca se nasc intr-o tara super evoluata tehnologic sau intr-o comunitate izolata din Padurea Amazoniana, au acelasi potential. Asa ca...materialul pe care putem lucra este acelasi. Ceea ce difera in timp este mediul in care copilul va creste. Mediu care nu este reprezintat doar chestiunile fizice ci si de oamenii din jurul copilului.

In comparatie cu modul de abordare din pedagogia traditionala in pedagogia Montessori mediul este un factor foarte important pentru ca ofera copilului ordine in jur si astfel ii ofera posibilitatea de a se relaxa si de a invata.

Copiii educati in acest sistem/stil au foarte multe libertati atata timp cat respecta regulile comunitatii din care fac parte, nu isi fac rau si nu le fac rau celorlalti. Ei sunt liberi sa exploreze mediul in voie si nu sunt obligati, ca in scolile traditionale, sa stea pe scaunele, scaune care anihilata copiilor vointa.

In Pedagogia Montessori se foloseste disciplina activa ceea ce presupune ca individul este propriul sau stapan, acesta se poate controla atunci cand trebuie sa urmeze o regula.

In ceea ce priveste limitele, copiii cer din partea adultilor ghidaj pentru a se simti in siguranta. Daca adultul insa nu observa aceasta nevoie a copilului aceasta va simti ca nu primeste sustinere din partea sa.

Asadar adultul il pot ajuta pe copil astfel:

• sa nu il lase sa ii deranjeze pe ceilalti;

Cum, Cand si Cat doarme copilul meu?

Tema somnului celui mic, sau mai mare, este foarte arzatoare printre parinti, bunici, neamuri si chiar persoane necunoscute.

In parc cand mergi printre miile de intrebari din partea necunoscutilor sau a cunoscutilor este imposibil sa nu intervina si una care sa aiba legatura cu somnul copilului/copiilor:
"Al tau doarme de amiaza?"
"La cat adoarme al tau seara?"
"Al tau/a ta doarme singura?"
"Vai dar nu are camera ei, trebuie sa se invete sa doarma singura!?" si multe alte astfel de intrebari, insinuari sau remarci.
Toate aceste remarci sunt facute in prezenta copilului, de cele mai multe ori, ca si cum aceata ar fi un obiect, obiectul cuiva "al tau cum doarme?" etc si nu si-ar apartine deloc lui.

Somnul, ca orice activitate fiziologica apartine numai si numai celui care doarme. In timpul somnului atat noi, adultii, cat si copiii isi apartin doar lor si pot sa calatoreasca in cel mai adanc sine posibil.

Copiii interactioneaza cu mediul inca de la nastere iar pentru adulti este foarte important pentru a interactiona adecvat cu ei, mai ales in cazul celor care nu vorbesc, sa cunosca scarile de constienta are acestora.

Atunci cand adultii cunosc starile de constienta ei stiu cum sa raspunda, ce sa ofere si cum sa interactioneze cu copiii.
Este bine ca parintii sa cunosca aceste stari de constienta pentru a sti cand sunt momentele optime pentru anumite activitati: mancat, somn, baie, pentru copil.

Trebuie oferiți stimulii corespunzători stării potrivite. Un observator bine pregătit va putea rapid să înceapă să prevadă ce răspuns va avea copilul la un stimul negativ sau pozitiv în timpul fiecărei stări de conștiență.

Stările de conșiență reprezintă un sistem de reglare fundamental.

Creierul uman utilizeaza unde cerebrale pentru a functiona, aceste unde se refera la frecventa curentului electric in interiorul creierului si pot fi masurate cu o electroencefalograma.

Tipuri de unde
Undele Beta
Sunt cele mai rapide unde cerebrale, sunt formate din 15 pala la 40 de cicluri pe secunda.
Acest tip de unde sunt prezente in creier cand mintea este angajata intr-un proces, intr-o activitate.
Spre exemplu atunci cand un copil este intr-un proces de invatare, se joaca, concentrat cu ceva, creierul sau este in unde Beta.

Undele Alfa
Undele Alfa au intre 9 si 14 ciclusi pe secunda.
Minte in acesta stare este mult mai relaxata, poate include momentele in care visam cu ochii deschisi.
Este o stare in care undele cerebrale sunt foarte receptive si cele mai multe procese de invatare au loc in timpul undelor alfa mai rapide.
In undele alfa mai joase suntem mult mai receptivi si primim mai usor influente din-afara. Undele alfa joase sunt aduse in creier cand ne uitam la televizor, asadar acum reclamele pot influenta creierul foarte usor.
Creierul copiiilor se afla in unde alfa atunci cand urmaresc ecrane plate (TV, monitor, telefon, tableta etc) iar informatia care le vine prin intermediul ecranelor plate se infiltreaza in creier fara sa fim constienti de aceasta. (Ecranele plate va fi insa un alt subiect pe care o sa il desbat pe larg)

Undele Theta
Sunt undele care au o frecventa de 5 – 6 cicluri pe minut. Ele sunt prezente in faza de somn incipient si pot fi observate adeseori la copiii sub trei ani cand le este somn.
Sunt acele momente in care copilul incearca sa faca o activitate si ii "cade capul". Nu de putine ori am vazut parinti super amuzati de faptul ca copilul in timp ce ii da sa manace adoarme.
Oameni buni, nu este de ras, sau daca radeti trebuie sa radeti de voi nu de copil, ati ales prost momentul in care ati decis sa hraniti copilul.

Undele Delta
Undele delta au 1.5 pana la 4 cicluri pe secunda.
Aceste unde sunt prezente in creier in starea de somn, insa chiar si in acesta stare creierul are parti care ii functioneaza, el nu are perioade de zero.

Trebuie asadar sa urmarim starea copilului, indiferent de varsta lui si inainte sa "decidem" ca copilul ar trebui sa doarma sa ne asiguram ca are un mediu potrivit astfel incat creierul lui sa se afle, sau ajunga, la undele cerebrale specifice somnului. De asemenea cel care incearca sa adoarma copilul trebuie sa isi introduca creierul in acele unde de somn.
Intr-un cuvant daca doriti sa va adormiti copilul cat mai repede asezativa in pat langa el, sau stati in preajma lui, relaxati si fara a va gandi la alte activitati, astrfel incat in mediu sa existe doar unde Theta si Delta.
 
Eu personal nu cred in retete de somn in cazul copiilor si nici in cazul adultilor (poate numai in alea care se elibereaza de la medic - somnifere :))). Cred doar in parinti conectati la copiii lor si care reusesc sa identifice impreuna cu copiii momentul potrivit pentru somn. Cred in parinti care sunt informati, sau care au dorinta sa fie informati, si stiu ca un copil are nevoie pentru a dormi de un anumit mediu astfel incat somnul sa fie pentru el o etapa placuta nu o obligatie sau o cadere din picioare de la epuizare.

Nu exista o reteta de somn pentru copii trebuie doar sa va conectati la nevoile lor si nevoile voastre pentru a sti exact cand este momentul sa dormiti, ei sau voi, si cand sunt momentele pentru restul activitatilor.

Aveti incredere in copilul Dumneavoastra el tot timpul va transmite care sunt nevoile lui trebuie doar sa il ascultati.

Sa dormim toti bine!

Imi iubesc copilul, dar uneori nu imi place de el

In foarte multe situatii si in wokshop-uri am obiceiul de a soca audienta spunandu-le

“TOTI PARINTII ISI IUBESC COPIII INSA NU TOT TIMPUL NE PLACE DE EI”
            Este foarte socant ca parinte, mai ales cand te afli la un workshop ales de buna voie si pentru ca isi doresti sa iti cresti copilul cat mai ok sa auzi o astfel de sintagma. Pe multi dintre parintii din sala ii intriga si ii pune pe ganduri.

            Intr-adevar acesta este realitatea, ne iubim copiii insa avem mii de moment in viata de parinte cand nu ne place de ei. Nu ne place de ei cand plang, cand se trantesc pe jos, cand isi murdaresc hainutele cele noi sau nu o salute “politicos” pe vecina de la 3.

            Parintii au in unele situatii o atitudine de respingere fata de copiii lor.

            O sa ma refer in urmatoarele randuri la acest tip de comportament, cel de respingere.

            Comportamentul de respingere din partea parintilor poate fi fatis, “pe fata”, sau unul care este mult mai acceptat social si nici macar nu da ideea de respingere insa lasa aeleasi urme adanci in interiorul puiului de om, coportamentul perfectionist si hiperprotectia.

            Respingerea fatisa se refera la faptul ca parintele/parintii pur si simplu isi resping copiii, asta se poate intampla inca din perioada intrauterine, nu isi doresc copilul, fac intrerupere de sarcina sau fac copilul si il “plaseaza la bunici” sau cazul cel mai tragic il abandoneaza pur si simplu in grija statului.

            Nu o sa staruiesc insa asupra acestui tip de atitudine de respingere ci asupra tipurilor de respingere si neacceptare pe care le vedem zi de zi in jurul nostru si care sunt, din pacate, acceptate social si chiar laudate uneori.

            Perfectionismul este un tip de respingere care social este acceptat fata de respingerea fatisa.

Este tipul de respingere in care parintele ii spune copilului sintagme de genul:

“Esti foarte draguta azi, dar….”, “Ai luat nota 8 insa puteai mai mult”, “Iti sta rochia foarte bine, dar...” si exemplele pot continua.

Tot timpul acesti parinti au ceva de reprosat copiilor si sunt continuu nemultumiti de proprii copii. Parintii transmit copiilor astfel mesajul ca nu sunt suficient de buni niodata si aceast tip de mesaj ii vor face pe copii sa devina adulti nesiguri pe ei.

Acesti parinti cu siguranta au cele mai bune intentii insa aceasta nemultumire continua ii dezarmeaza pe copii si acestia isi vor pierde si picul de incredere pe care ii au in ei si vor deveni adulti lipsiti de incredere.

Daca crestem astfel copiii nu inseamna ca vom face din ei oameni perfectionisti si nici ca ii ambitionam sa faca mai bine. Copiii crescuti astfel isi pierd increderea in ei si in ceea ce sunt capabili sa faca.

            Cati dintre noi nu am primit astfel de replici cand eram mici, replici care au lasat urme adanci si de care desi incercam sa scapam, si ne-am jurat ca nu vom face la fel cand vom fi parinti, ne mai scapa uneori si le spunem parca fara sa fim noi copiiloe nostri?

Hiperprotectia, un alt mod de respingere este foarte acceptata social.

 Este varianta in care parintii intervin tot tipul peste copii si nu ii lasa sa faca nimic pe cont propriu.

Acest tip de comportament poate aparea si in cazul parintilor care nu si-au prea dorit copilul si doresc sa faca lucrurile pentru copil cat mai repede pentru ca copilul sa nu fie prea deranjant, sa ceara lucruri. Rabdarea parintilor cand trebuie sa astep ca cel mic sa faca lucruri este psa crunt la incercare si atunci acesti parinti prefera sa faca ei pentru a dura mai putin.

Dinafara acest tip de respingere poate sa para ca fiind o dragoste foarte mare din partea parintilor pentru proprii copii.

Acesta hiperprotectie poate sa le vina parintilor de la parintii lor care vedeau toate aspectele vietii ca fiind periculoase, de la ceea ce au primit ei cand erau  mici. Astfel copiii lor vor primi acelasi model, vor creste cu frica de viata, vor astepta tot tipul sa fie dirijati in a face lucruri si vor fi lipsiti de initiativa.

Intalnim zi de zi in parcuri sau pe starada parinti, bunici, bone care spun: “nu ai voie”, “nu te urca, o sa cazi”, parinti care stau tot timpul langa copil si daca ar putea ar si respira pentru el.
            Din pacate acesti copii nu au de castigat din hiperprotectia la care sunt supusi, ei isi pierd stima de sine si nu vor castiga niciodata sentimentul de “Pot face singur!” pentru ca niciodata nu au avut ocazia sa o faca si cand au incercat au fost restrictionati.

Acesti copii vor deveni viitorii adulti care vor avea constant nevoie de indrumare, oameni fara “coloana vertebrala” cum am tendinta sa le spun eu.

Este foarte important sa devenim constienti ca adulti ca lumea copiilor nostri este creeata de noi si tarele viitorilor adulti tot noi le cream.
            Asa ca sfatul meu este:

 Sa crestem copii independenti, sa ii lasam sa se dezvolte si sa fie ei, sa ii iubim si sa ne placa de ei chiar si atunci cand comportamentul nu este cel pe care il aprobam intru totul!

Sa nu ne transformam in eroi...

Acesta postare va fi tot despre parinti si copii.

De data aceasta voi vorbi despre cat de important este sa intelegem ca nu suntem eroii copiilor nostri. Suntem parintii lor si modelele lor in viata. Noi le punem bazele comportamentale si psihologice. Ei absorb toate comportamentele noastre bune sau rele din frageda copilarie fara a pune la indoiala moralitatea lor sau altceva.

S'atunci daca noi suntem modelele lor ce ar trebuie sa facem noi, sau mai bine zis...si la persoana I: "Ce Doamne iarta-ma ar trebui sa fac pentru copilul meu inafara sa il iubesc si sa ii dau (in opinia mea) totul?"

Ceea ce nu inteleg multi parinti este faptul ca "a da totul" nu il ajuta atat de mult pe copil ca "a-l ajuta sa isi ia totul". Un joc de cuvinte intortochiat dar cu sens.

Acesta oferire neconditionata si minunata este extrem de importanta atunci cand vorbim de copii foarte mici, copii care inca nu pot fizic sa se stearga la fund, gura, sa se imbrace, sa se imbaieze. Este minunat si se numeste dragoste neconditionata. Este daruirea parintelui pentru copilul sau. Este ajutorul pe care il oferim copilului pentru a se dezvolta ulterior independent.  Ii vorbim puiului de om, ii explicam ce se intampla cu el, colaboram cu el inca din frageda bebelusie. Este minunat, sublim, extraordinar sa ii vezi ochisorii aia perfect rotunzi care iti transmit: "mama/tata, te iubesc si iti multumesc ca sunt in viata ta, esti tot ceea ce am eu". Este ajutorul pe care i-l oferim copilului pentru ca mai tarziu sa poata face singur toate acestea copiind modelul nostru.

Timpul trece insa si copilul neputincios la inceput fizic incepe sa isi arate potentialul, cel putin asa este dat de la natura, daca acest potential nu este ingradit tot de noi, adultii, in nevoia noastra de a "ne simtii copilul in siguranta".( Siguranta cui? A mea ca adult? Sau siguranta lui ("self confidence") ca persoana distincta?). Copilul va incepe sa faca lucruri singur daca este ajutat sa faca si nu se face in locul lui.

Intrebare grea...si as putea spune dureroasa, atat pentru noi, adultii care "vrem ca copilul nostru sa fie in siguranta" cat si pentru copil care tinde spre a-si dezvolta stima de sine si increderea in sine. Cum poate un copil sa isi dezvolte toate aceste mecanisme daca nu este lasat sa o faca?

Cati dintre voi nu ati mers cu copilul in parc si ati auzit "nu te urca pe leagan singur, o sa cazi", "nu intra in nisip, te murdareasti", "nu fugi ca te impiedici". Toate astea vin de fapt din increderea minuscula pe care o avem in noi ca adulti si din lipsa de incredere pe care o transmitem copilului. Cum ar putea un copil sa devina independent daca noi nu ii oferim increderea noastra ca poate face asta? Daca noi nu credem ca acel copil poate face singur. Si poate va asigur, trebuie doar sa credeti ca poate si sa ii transmiteti asta.

Este dureros insa toate aceste comportamentele au cateva surse clare:

1. Lipsa de incredere in copil

Nu cred ca ar putea copilul acesta (care din punctul meu de vedere este prea firav, mic, are nevoie de protectie) sa faca x sau y.

2. Nevoia parintelui de a simti ca acel copil depinde de el.

Da, ne simtim bine cand stim ca cineva, fie el si copilul nostru, depinde de noi. Ne creste inima in piept, esti si tu in sfarsit eroul cuiva. EROUL COPILULUI TAU.

3. Lipsa de timp a adultului in a-l ajuta pe copil sa faca singur.

Este mult mai usor sa il incalti tu pe copil pentru ca deja este ora 8 AM si la 9 AM trebuie sa ajungi la serviciu, decat sa te trezesti cu 30 min mai repede si sa il lasi sa se incalte singur.

Ca sa nu mai zic ca de multe ori acest ajutor mai vine si cu fraze de genul "lasa ca te incalt eu ca tu nu sti ca esti mic". In traducere directa "nu ai nici o valoare si intreaga ta valoare ti-o dau eu".

Pe de alta parte adultul are pretentia sa aiba copii independenti si nu inteleg de ce copilul pe care la 2 ani il incalta el la 6 sau 7 ani nu devine ca prin minune "copil mare care face singur". Ete asa... nu devine el pentru ca nu i s-a permis ca devina, pentru ca adultul i-a pus bariere si nu l-a lasat sa isi dezvolte sentimentul "pot face singur".

In alta ordine de idei, ca de aici am pornit, de ce Dumnezeu ne dorim noi sa fim eroii copiilor nostri, de ce vrem sa ne priveasca ca pe niste Adonisi, ca pe niste cel putin semizei?

Si cred ca am si raspunsul: "Pentru ca poate pentru prima data in viata noastra cineva ne accepta asa cum suntem si mai mult decat atat i se pare foarte tare ca suntem asa si indiferent ce facem pentru ei este perfect si este ceea ce incarneaza nediscriminatoriu si neconditionat."

Si uite asa ajung parintii sa devina eroii copiilor lor chiar cu riscul, daca ii pot spune asa, de a le arata copiilor un comportament disfunctional.

Adica...ar spune parintii...

Adica parintele ajunge sa faca lucruri pentru copil chiar si la varsta la care aceasta ar fi putut face singur pentru ca nu i-a oferit copilului posibilitatea de a invata sa faca singur, l-a ingradit din prea multa grija.

S-atunci daca la 3 ani parintelui i se parea ok sa imi imbrace copilul, chiar i se pare mai usor decat sa astepte 40 min dupa copil sa se imbrace, la 7 ani acest coportament nu i se mai pare ok. De acum copilul a devenit mare, ar trebui sa se imbrace singur, sa isi aleaga singur hainele sa fie INDEPENDENT.

Uite ca acel copil nu a fost lasat sa isi construiasca independenta din lipsa de incredere a parintelui.

Adultii nu au incredere in copii, pe de o parte, si pe partea cealalta se plang ca copiii lor, chiar si mari de acum, nu pot face singuri x sau y. Pai nu fac singuri pentru ca atunci cand li se cere sa faca singuri li se transmite sentimentul de neincredere. Daca parintele ar avea incredere in copil si ar crede cu adevarat ca acel copil poate: sa se imbrace singur, sa se spele pe maini independent, sa adoarma fara ajutor, sa alerge fara sa cada, sa se catere fara sa isi rupa o mana sau un picior, si exemplele pot continua, atuni copilul chiar ar face-o.

Transmitem copiilor nostri neincrederea noastra provenita din frica:

“DACA EL CRESTE SI POATE FACE SINGUR EU AL CUI EROU VOI MA FI?”

Chapeau si pe data viitoare!

Intelegerea metodei pentru ajutarea copilului sa se dezvolte...

Inca de cand eram insarcinata am inceput sa ma informez in legatura cu sarcina, nasterea si dupa ce am nascut cu modul in care as putea sa imi cresc copilul cat mai natural, sanatos si benefic pentru Mariuca.

Am explorat de-a lungul timpului mai multe metode, sisteme educationale in cautarea unuia cat mai potrivit pentru fetita mea. Am citit o biblioteca intreaga de carti de parenting pentru a gasi o metoda care sa i se potriveasca Mariei.

Oricat de multa teorie am citit tot instinctul a fost cel care m-a ghidat tot timpul in a-mi creste copilul. Am alaptat-o pe Maria atat cat ea a dorit, i-am oferit toata dragostea si increderea, independenta de care a avut nevoie.

Sunt convinsa insa ca sunt foarte multi partinti care, citind foarte mult si vazand ca unele teorii de bat cap in cap, ajung sa nu mai auda vocea lor interna si nu-si mai urmeaza instinctul. Din pacate in acest moment aplecam urechea la ce spun cei din jurul nostru: mama, bunica sau prietenele din parc in legatura cu cresterea copilului NOSTRU pentru ca "asa au facut ele si uite cat de bine este".
O sa incerc in aceasta postare sa pun pe tapet mai multe metode de educatie care sa ii ajute pe parinti sa descopere potentialul enorm al copiilor pe care ii au si sa le ofere o directie in acest sens.

Educatia prin joc (Playful Parenting)

Pentru mine cartea lui Larry Cohen, Retete de jocuri, a fost o adevarata revelatie iar Otilia Mantelers a fost omul minunat care mi-a clarificat totul.
L. Cohen in cartea sa explica parintilor cum sa se joace cu copiii in asa fel incat acestia sa treaca peste anumite probleme, traume sau incercari (inceperea gradinitei de exemplu), sa le creeze copiilor incredere in fortele proprii si in parintii lor.

Primele jocuri cu copiii pot incepe inca de la varsta de 6 luni sau chiar mai devreme iar cel mai indicat este jocul "cucu bau", joc care le ofera copiilor incredere ca mama sau tata dispar insa se vor intoarce. Este un joc care poate fi continuat oricat si transformat o data ce copilul creste in "jocul de-a eu plec" (copilul), astfel incat copilul  sa scoata trauma plecarii persoanelor dragi de langa el si sa exerseze separarea dintr-o alta perspectiva.

Este o medoda care poate fi folosit pana in jurul vasrtei de 12-14 ani chiar si care are rezultate minunate.

Eu folosesc zi de zi cu copilul meu aceasta metoda. Am folosit-o cand Maria a inceput gradinita (1 an si 10 luni), cand am pregatit-o pentru vizitele la medic sau cand trecea prin punctul maxim de al anxiei de separare.

Asadar aceasta metoda combinata cu altele poate da rezultate foarte bune.

Pedagogia Waldorf

Este o pedagogie bazata pe metode antroposofice intemeiata in 1919 de Rudolf Steiner.

Conceptia pedagogica a scoli Waldorf sustine ca numai printr-o predare corespunzatoare necesitatilor interioare ale fiecarei varste se poate ajunge la o dezvoltare a omului in sensul libertatii, motiv pentru care a fost numita "educatie pentru libertate". Aceasta educatie ofera pregatirea necesara in vederea dobandirii unei gandiri independente o data cu maturitatea.
In pedagogia Waldorf o importanta deosebita este acordata ritmului si cadentei, ciclicitatii elementelor. Copii sunt indrumati spre dragostea pentru natura si respectul pentru acesta.

Am utilizat si eu anumite tehnici din aceasta metoda cu Mariuca mea care astfel a devenit foarte sensibila la tot ceea ce inseamna lumea inconjuratoare (animale, plante, oameni si sufletul acestora)

Pedagogia Montessori

Eu, asa cum o parte dintre cei care ma citesc stiu, sunt pedagog montessori pentru grupa de varsta 0-3 ani asadar pentru mine este mult mai usor sa vorbesc despre aceasta pedagogie si in consecinta sa declar ca este cea mai apropiata de sufletul meu.

Medagogia Montessori a fost intemeiata de Maria Montessori medic si pedagog in 1920 si dezvoltata continuu.

Educatia Montessori urmareste un scop ambitios: sa ajute la dezvoltarea copilului într-o fiinta umana adulta completa, confortabila cu sine, cu societatea si cu umanitatea in ansamblul ei.

Educatia Montessori incepe cu intelegerea ca rolul adultului este de a ajuta la descatusarea puterilor de dezvoltare existente din nastere, si chiar din perioada intrauterina.

Copilul, din cele mai timpurii momente ale vietii, detine energii constructive care ii ghideaza formarea mintii si coordonarea corpului. Abordarea Montessori a fost dezvoltata fara idei preconcepute privind modalitatea cea mai buna de a ajuta copilul in dezvoltarea s-a naturala ca adult. De fapt, ideile-cheie Montessori s-au nascut din observarea copiilor in diferite culturi si in multe tari.
Chiar si in acest moment esenta pedagogiei montessori este observarea copilului astfel incat sa i se poata oferi instrumentele de care are nevoie pentru etapa sa de dezvoltare si pentru a-l ajuta sa "faca singur".

In pedagogia Montessori este relevat faptul ca exista patru mari planuri de dezvoltare (intre 0 si 24 ani).

1. Planul 0-6 ani care este impartit la randul sau in 0-3 ani ("creatorul inconstient", "embriomul psihic") si 3-6 ani ("muncitor constient").

0-3 ani 

In perioada 0-3 ani copiii invata prin intermediul simturilor si din acest motiv Maria Montessori numeste copiii de 0 – 3 ani exploratori senzoriali. Insa ceea ce ei vor explora trebuie sa aiba o baza reala pentru ca ei nu pot distinge intre realitate si fictiune la aceasta varsta. In acest plan copiii se autoconstruiesc in persoana care vor deveni, isi formeaza constructia personala. In aceasta etapa ei construies tot ceea ce este specific fiintei umane din cadrul societatii si culturii din care provin.

O alta caracteristica foarte importanta a acestui plan de dezvoltare este faptul ca toti copiii detin ceea ce numim minte absorbanta. In aceasta perioada creierul nu are o limita, o structura formala, toate circumvolutiunile sunt deschise sa preia experiente si informatii iar in timpul acestei preluari se creeaza campuri neuronale care mai tarziu se pot uni intre ele o data cu largirea cunoasterii. Aceasta minte nu are limita asadar poate absorbi orice. Copiii in aceasta perioada au nevoie de repetitie pentru ca mintea lor este deschisa si preia totul.

Un alt element foarte important al acestei minti absorbante este faptul ca ea nu emite judecati si nu poate distinge ceea ce este gresit sau bun. In aceasta perioada copiii cred in cei din jur iar mintea lor preia tot ceea ce este in jur fara discriminare.

3-6 ani

Maria Montessori a observat ca in aceasta etapa mintea absorbanta functioneaza in mod constient, asadar copiii sunt denumiti muncitori constienti. Difenta intre a munci si a crea este foarte mare asadar si diferentele dintre  cele doua stadii, 0 – 3 ani si 3 – 6 ani, sunt mari.

La 3 – 6 ani copiii isi perfectioneaza ceea ce stiu, se rafineaza, se perfectioneaza.

 2. Planul 6-12 ani

In aceasta perioada mintea copiilor se schimba de la tipul de minte absorbata la cel de minte rationala. Pentru ca intreg potentialul acestei minti sa fie revelat este nevoie ca o baza reala, copiii au nevoie de certitudini, fapte.

Din acest moment copiii devin interesati despre legatura dintre fapte si explicatiile faptelor (cum se relationeaza elementele, de unde vin).

Este etapa de inceput a constructiilor sociale, daca in prima etapa copiii sunt centrati numai pe ei pentru a putea sa se autoconstruiasca, in aceasta etapa copiii devin interesati de “noi”, de grup. 

3. Planul 12 - 18 ani

Maria Montessori il numeste perioada nou nascutului social. Copiii incep sa se intrebe cine sunt ei, unde le este locul in lume, cuvinte cheie pentru aceasta etapa.

In aceasta prioada copiii isi cauta locul in societate si desi mintea rationala este foarte stabila peste ea vin hormonii durerilor adolescentine care pot aduce un anumit dezechilibru. De asemenea acum se va naste viitorul adult.

In aceasta perioada copiii au nevoie de limite clare uneori chiar ei cerandu-le direct sau indirect.

O alta caracteristica a copiilor in aceasta perioada este faptul ca uneori copiii pot deveni razboinici, nervosi iar adultii au uneori obiceiul de a-i abandona lucru foarte daunator pentru copii.

4. Planul 18-24 ani

Punctul central in acesta etapa este serviciul pentru societate si in folosul ei. Este asadar perioada voluntariatului, perioada in care copiii doresc sa faca ceva pentru societate, pentru umanitate. In aceasta etapa copiii vor sa faca lumea mai buna si in care ordinea externa este restabilita. Acestia vor fi copiii care pot lua propriile decizii de viata care ii efecteaza pe ei si pe ceilalti, deciziile nu mai sunt limitate la propria persoana.

O importanta deosebita in pedagogia Montessori este oferita mediului pregatit. Acesta trebuie sa ofere copilului dezvoltarea la potential maxim. Acest mediu trebuie pregatit in functie de etapele senzitive ale copilului, iar aceate etape pot fi observate foarte usor de catre adult daca acesta cunoaste normalitatea naturala de dezvoltare a copilului.

Din pacate insa adultii creaza o serie de bariere de mediu care nu le dau posibilitatea copiilor sa se dezvolte. Spre exemplu foarte multi parinti utilizeaza patuturi cu zabrele pentru somnul copiilor acestea impiedicandu-i sa isi creeze o independenta functionala in ceea ce priveste somnul, copiii nu mai pot dormi cand le este somn (sa mearga singuri la ei in pat) sau sa se trezeasca si sa exploreze mediul cand doresc.

Un alt element foarte important, conform pedagogiei Montessori, este miscarea cu scop. Copilul trebuie sa fie lasat sa se miste pentru a se dezvolta.

Din pacate in zilele noastre acesta miscare este impiedicata de catre adulti care pentru a oferi o falsa siguranta copiilor si pentru a-si usura munca pun aceleasi bariere de mediu despre care vorbeam anterior.

Asadar scarile nu mai pot fi explorate pentru ca au o portita "de siguranta", mediul din camera nu mai poate fi explorat pentru ca copiii sunt pusi in premergatoare, balansoare sau patuturi, si exemplele pot continua.

Ceea ce Pedagogia Montessori aduce in lumina este faptul ca potentialul copiilor este imens iar dezvoltarea lor depinde foarte mult de mediu care trebuie creeat in asa fel incat copiii sa fie ajutati.

Copiii detin ceea ce numim cei 3 + (tendinte umane, perioade senzitive, minte absorbanta + cei peste 100 de miliarde ne neuroni). Asadar potentialul lor este acelasi.
 ------------Voi incerca ca in urmatoarele mele postari sa dezvolt acesti 3 + in asa fel incat cei interesati sa poata intelege importanta lor.-------------------

Aceasta abordare, asa cum am mai spus, imi este tare draga si inca de cand Maria s-a nascut, la inceput instinctiv, si dupa vazand ca instinctul meu merge mana in mana cu teoria acestei metode, am utilizat-o. I-am oferit fetitei mele posibilitatea de a face singura, am ajutat-o in ai pune la dispozitie mijloacele pentru acesta.

In randurile anterioare am incercat sa punctez lucrurile care mi s-au parut cele mai relevante din punctul meu de vedere in teoriile despre care am vorbit si de asemenea elementele pe care eu ca mama le-am utilizat in educarea si dezvoltarea copilului meu.

Odiseea vizitarii gradinitelor in cateva luni partea a III-a

Am promis ca voi reveni cu partea a III-a din odiseea vizitarii gradinitelor din sectorul 6 si 5.

Asa cum v-am obisnuit voi aborda gradinitele prin prisma urmatoarelor criterii:1.Spatiile interne, salile de clasa: sa fie luminoase, spatioase, sa fie suficiente jucarii cu care copiii sa se joace
2. Bucataria: sa aiba bucatarie proprie, sa fie curat, personalul sa fie ingrijit
3. Mancarea: sa nu primeasca carne de porc, sa nu primeasca mezeluri, sa primeasca mancare gatita sanatos si diversificata, sa nu primeasca dulciuri din comert, pufuleti si alte cele.
4. Spatile exterioare/curtea: sa fie spatii generoase in care sa se poata juca si cel mai important sa fie scosi in curte zilnic daca vremea o permite.
5. Personalul - numarul de persoane alocate/grupa
- comportamentul fata de copiii
6. Atmosfera: sa fie o atmosfera relaxata, copiii sa se poata juca in voie fara a fi constransi sau obligati sa stea pe scaunel sau sa participe la vreo activitate daca nu isi doresc.
7. Modelul de educatie folosit
- daca se folosesc recompense, vroiam o gradinita in care sa nu se practice (http://attachmentparenting.ro/attachment-parenting/recompensa-i-lauda-morcovul-otraevit.html).
- sa NU se foloseasca pedepse nici macar time-out (http://sfatulparintilor.ro/prescolari/comportament-si-dezvoltare/educatie-pozitiva-tehnica-time-out-pro-sau-contra/)

8. Supraveghere video: daca gradinita are sitem de supraveghere la care sa aiba acces si parintii.
9. Pret: sa fie un raport bun cost/beneficiu
O sa va povestesc cate ceva si de bine si de rau, din perspectiva mea de mama care-si doreste ce este mai bun pentru copilul ei.

Gradinita Butterfly VI - Valea Cricovului

http://www.gradinitabutterfly.ro

Zona Valea Oltului
Str. Valea Cricovului, Nr. 44, Sector 6, Bucuresti. 
Email: aura.tudor@gradinitabutterfly.ro 
Telefon: 0720 046 557

1.Spatiile interne, salile de clasa

Gradinita se afla intr-o cladire destul de mare, salile de clasa sunt mari si luminoase. Paturile sunt integrate in dulapioare. Mese rotunde cu scaune din lemn. In partea de jos este o sala mai mare unde se fac obtionalele si se joaca copiii in timpul iernii, sau cand nu sunt scosi afara.
2. Bucataria

Bucataria se afla la subsol, ca si sala de mese de altfel, se coboara pe niste scari melc si destul de abrupte. Bucataria era curata.
3. Mancarea

Mancarea este facuta "in casa", este preparata in cadrul bucatariei proprii. Nu am vazut in meniul copiilor mezeluri sau alte "porcarioare". Din meniu reiesea un meniu destul de bine diversificat cu legume, fructe, carne, lapte, oua.
4. Spatile exterioare/curtea

Curtea este de aproximativ 300 mp, acoperiata cu iarba, cu unele zone mai innoroite. Este doata cu tobogan, leagan si nisipar.
5. Personalul 

Din dicutii intelesesm ca vor fi doua doamne la fiecare grupa, o ingrijitoare si o educatoare, iar numarul de copii in grupa va fi de maxim 12.
In putinul timp pe care l-am petrecut acolo am auzit si "nu-uri" vehemente si "nu e voie" insa per total ni s-au parut destul de relaxate doamenle care aveau grija de copii.
6. Atmosfera

Am ajuns la vizita putin inainte de masa de pranz, copiii erau in curte, atmosfera era de joaca si relaxare. O doamna a intrebat-o pe Maria daca doreste sa stea sa se joace cu copiii si chiar pret de cateva minute s-a jucat si ea acolo.
7. Modelul de educatie folosit
Se foloesc pedepsele, punct negru sau time out si recompensele, panoul copiilor cuminti.

8. Camere de supraveghere

Da, gradinita este dorata cu sitem de supraveghere video.
9. Pret

1400 lei, in care sunt incluse 4 obtionale, inclusiv evaluare psihologica.

Gradinita Academia Piticilor

Adresa: Str. Drumul Valea Cricovului nr.85, sector 6, Bucuresti – Romania (punct de reper: Lidl Valea Oltului)

http://www.gradinitaacademiapiticilor.ro

1.Spatiile interne, salile de clasa

Gradinita se afla intr-o cladire  mare, salile de clasa sunt insa micute cu dormitor inclus, paturile iesind din dupapioare. Mese rotunde cu scaune din lemn. In partea de jos este o sala mai, open space, unde se ia masa si se joaca copiii. Cala este foarte frumos desenata, iar zona in care copiii iau masa ingradita cu gardulet de plastic.
2. Bucataria

Gradinita beneficiaza de bucatarie proprie la subsolul cladirii, unde este si sala de mese.
3. Mancarea

Din ce am vazut in meniu mai era strecurata si cate o "sunculita de pui".
4. Spatile exterioare/curtea

Gradinita are o curte relativ mare cu ciment si o zona de iarba. Curtea este dotata cu topogan, leagane si nisipar.
5. Personalul 

Gradinita am vizitat-o acompaniata fiind de doamna psiholog logoped Ruxandra Ion care se descrie pe site ca fiind "cu o vasta experienta in domeniu, care de peste 8 ani lucreaza in institutii de resort". Pot doar sa va spun ca acesta doamna mi s-a parut cel mai horor om cu care niciodata nu mi-as lasa copilul. Inca de la intarea in gradinita Maria a vrut sa aseze garduletul separator din open space iar ea i-a spus ca nu are voie ca garduletul de'asta este pus acolo sa nu fie mutat. A inceput sa imi faca teoria chibritului intors cum ca: copiii au nevoie de disciplina pentru ca ei sunt niste tirani, ca acolo asta vor invata prima data DISCIPLINA, ca primul semn ca un copil este educat este faptul ca are disciplina si face ce i se spune. Ca primul lucru care il va invata Maria acolo va fi sa stea pe scaun si sa nu se ridice decat cand ii este permis, sa participe la activitati. Ca la inceput va plange si se va "tranti cu fundul de pamant" insa doar asa va invata". Toata aceasta conversatie venea in contextul in care eu o intrebasem daca copiii sunt obligati sa faca activitatile si sa stea pe scaunel, Maria avea pe atunci 1 an si 7 luni. Am vrut sa ii spun ca eu asa definesc un caine cuminte si bine dresat "sa nu plece de unde il pui decat la comanda" si "ca reactioneze la stumulare prin apostrofare verbala sau fizica" dar ca nu este cazul sa aplice aceaste tehnici si pentru copii.

Incerca sa imi demonstreze cat de bine stie ea sa creasca copiii si cat de rau fac eu, si parintii in general ca ii lasam pe copii sa fie liberi. A inceput sa imi spuna ca este este psiholog...bla bla, ma uitam destul de scarbila la ea gandindu-ma si sperand ca nu are copii.
Punctul care insa a "incununat" intalnirea noastra a fost cel in care eu am intrebat-o daca exista vre-un motiv pentru care nu mi-ar primi copilul la gradinita EI, adica a ei, daca ma intelegeti. raspunsul a fost coplesitor, lesinator si de-a dreptul halucinant "nu primim copiii daca sunt cu scutec si alaptati". M-am socat la inceput dupa care am tras aer si am intrebat "dar daca are biberon ii primiti" si raspunsul a fost la fel de halucinat "da", "si care este diferenta?"eu, ea: " pai ala se descurca singur cu sticla si nu trebuie sa ne vine pe aici vreo una ca sa isi alapteze copilul", vorbea despre alaptare de parca era vorba despre voma sau eu stiu ceva scarbos rau.
Am desretat atunci ca Maria nu va mai intra NICIODATA  in contact cu aceasta duduie care se mai nuneste si psiholog.
Faptul ca avea probleme grave legate de excesul de autoritate a fost dovedit si de modul in care era privita de catre educatoare, acestea mai ca tremurau in fata ei, iar ea avea un ton foarte autoritar si cu ele.
6. Atmosfera

In sala de clasa copiii stateau toti la mese, obligati, nemiscati. Cand am intrat intr-o sala educatoarea a devenit hiper stresata ca un copil nu era la loc si a inceput sa ii dea directoarei explicatii "ca doar mai inainte s-a ridicat etc", de aici mi-am dat seama si de relatia directoarei cu restul personalului.

Pentru fiecare grupa mica de varsta, sunt alocate 2 persoane, educatoare si ingrijitoare insa eu pe ingrijitoare nu am vazut-o.
7. Modelul de educatie folosit
Actoritaro-dictatorial cu pedepse si obligativitatea de a sta zbirna.

8. Camere de supraveghere

Din cate imi amintesc gradinita nu este dotata cu camere video.
9. Pret

Program scurt (7:30 - 13:00) - 825 lei

Program mediu (7:30 -  16:30) - 935 lei

Program lung (7:30 - 18:30) - 1100 lei

Program prelungit (7:30 - 19:30) - 1210 lei

Program club (o zi) - 70 lei

Gradinita King George II - British College Romania

http://king-george.ro/academy.php

1.Spatiile interne, salile de clasa

Gradinita se afla intr-o cladire maricica, salile de clasa sunt insa micute.
La parter au o sala mai mare unde isi desfasoara activitatile. Copiii dorm pe saltalute pe jos "conform educatiei din GB".
2. Bucataria

Nu-mi mai amintesc daca au bucatarie proprie.
3. Mancarea

Nu am putut vedea un meniu pentru ca gradinita era in renovare, nu se deschisese inca.
4. Spatile exterioare/curtea

Curtea era in constructie si cu o suprafata de aprox 200 mp, era montat un topogan si un sistem din lemn specific parcurilor.
5. Personalul 

Am intrat in contact doar cu o doamna care se declara ca este directorul acelui sediu, nu imi mai amintesc numele insa parea o persoana destul de aroganta.

Multi copiii intr-o grupa, 20 copii. Ea imi spunea ca vor fi maxim 10 insa am afklat de curand ca s-a ajuns si la 25 de copii.
6. Atmosfera

Fiind un sediu inca nedeschis nu am putut observa care este atmosfera. Din descrierea insotitoarei activitatile urmau sa fie interactive.

7. Modelul de educatie folosit
Nu am reusit sa aflu.

8. Camere de supraveghere

Gradinita nu are camere video.
9. Pret

580 lei.

Gradinita Happy Univers Cotroceni

http://www.happyunivers.ro/

1.Spatiile interne, salile de clasa

Gradinita este intr-o cladire micuta pe undeva prin spate pe la Eroilor, in cartierul de case.
Salile de clasa sunt si sala dormitor, paturile ies din perete/dulapioare. Cladirea are coridoare mici si inguste si se simte cumva aerul de acasa veche/igrasie chiar daca era proaspat renovata.
2. Bucataria

Bucataria are o suprafata foarte mica, cred maxim 2 mp, fix cat sa incapa bucatareasa, chiuveta si un aragaz clasic. Mancarea este tinuta una peste alta int-run intrand in perete, legume cu lapcate, carne etc.
3. Mancarea

Nu am vazut un meniu, insa mancarea se face acolo.
4. Spatile exterioare/curtea

Curtea este de aprox 300 mp, acoperita cu ciment si peste mocheta verde. Este dotata cu topogan si alte jucarii.
5. Personalul 

O educatoare si o ingrijitoare pentru fiecare grupa de copii mici. Educatoarele pareau destul de degajate.

6. Atmosfera

Copiii se aflau in curte cand am vazitat gradinita, se jucau. Era o atmosfera degajata. Ceea ce m-a socat a fost faptul ca copiii primesc apa doar la program si la pipi la fel.

7. Modelul de educatie folosit
Se folosesc pedepsele si recompensele.

8. Camere de supraveghere

Nu-mi mai amintesc daca gradinita este sau nu dotata cu sistem de supraveghere video.
9. Pret

Program scurt 8:00 - 12:00) - 720 lei sau 870 lei cu transport

Program mediu (8:00 -  13:00) - 840 lei sau 990 lei cu transport

Program lung (8:00 - 18:00) - 870 lei sau 1120 lei cu transport

Gradinite sector 5:

Gradinita Maryland

http://www.gradinitamaryland.ro/

1.Spatiile interne, salile de clasa

Salile de clasa sunt relativ maricele, cele de la parter si putin mai mici cele de la etaj. Grupuri sanitate pe coridor.
2. Bucataria

Din cate imi amintesc au bucatarie proprie dar nu-mi mai amintesc meniul saptamanal.
3. Mancarea

Nu am vazut un meniu.
4. Spatile exterioare/curtea

Curtea este nu este nici pe departe cee ce vor ei sa para ca este. In curtea gradinitei locuiesc si proprietarii, este si casa proprietarilor. cand am fost eu sa vizitez gradinita erau in curte la o bere cu niste prieteni, era oara 10-11 dimineata.
In fata au o curte dotata cu un topogan foarte abrupt, acolo au acces doar grupele mai mari. Din spusele unei educatoare care a lucrat la ei "multi copii au cazut si si-au spart capul de acolo" iar parintii erau mintiti ca au cazut in alt context, de altundeva.

In spate este o curte cu multe topogane mici din plastic alineate langa zid si un nisipar, curtea este cimentata si acoperita cu covor verde.
Surpriza cu curtea este cainele proprietarilor care nu de putine ori isi face, din spusele celor care au testat gradinita, nevoile in nisiparul copiilor si pisicile din vecini, la fel.
5. Personalul 

Fiecare grupa are o educatoare iar ingrijitoarea este alocata pentru 1 etaj, adica 2 ingrijitoare/gradinita. Cand am fost ingrijitoarea se ocupa de un copil cu dizabilitati care necesita ingrijire mai speciala, il ducea la wc, iar o educatoare striga sa vina ca un alt copil vrea la pipi.

6. Atmosfera

Directoarea , cea alaturi de care am vazut gradinita, este o persoana autoritara, se vedea ca educatoarelor si copiiilor le era teama de ea. L-a aportofat verbal pe un copil chiar fata de mine si la final i-a spus "acum nu am timp dar dupa ce termin cu doamna ma "ocup" si de tine".

7. Modelul de educatie folosit
Se folosesc pedepsele si recompensele, directoarea vorbeste destul de tare.

8. Camere de supraveghere

Gradinita este dotata cu camere video dar doar in salile de clasa, in dormitor nu pentru ca "aici copiii dorm si aici ii dezbracam si e ceva intim", poftim...pai asta vreau sa vad cum va purtati cu copilul meu cand el nu vrea sa doarma sau se zvarcoleste cand vreti sa il schimbati.
Curtea nu are supraveghere video si "nu crede ca o sa monteze in urmatoarea perioada pentru ca ar putea fi afectate camerele de ploaie".
9. Pret

Program scurt (8:00 - 13:00) - 900 lei 

Program lung (8:00 - 19:00) - 1100 lei

Gradinita Caruselul Povestilor

http://www.caruselulpovestilor.ro/

1.Spatiile interne, salile de clasa

Salile sunt micute si inca nu erau amenajate pentru copiii de gradinita, erau cu banci pentru after school. Sala de mese este mica si formata dintr-o singura masa la care sunt asezati toti copiii.
2. Bucataria

Au bucatarie proprie si o bucatareasa tare simtatica, o doamna mai in varsta si foarte prietenoasa, care a servit-o pe Mariuca cu prajiturica si mi-a povestit cum are ea grija de toti copilarii.
3. Mancarea

Facuta de doamna bucatareasa din ingrediante proaspete, totusi i-a oferit mariei prajitura Magura, desertul copiilor.
4. Spatile exterioare/curtea

Curtea este mica, in aceeasi curte/casa dar cu intrare in alta parte locuiesc si proprietarii, partea din fata este cimentata, si este utilizata ca garaj. Partea din state 50 mp este utilizata ca loc de joaca cu nisipar si cateva jucarii.

5. Personalul 

Nu am cunoscut-o personal decat pe dna bucatareasa, am fost de 3 ori la aceasta gradinita, si pe o viitoare educatoare, de ea nu mi-a placut in mod deosebit insa am pus totul pe seama tineretii ei. Ea era studenta la litere si vroia sa faca un ban in plus pe o perioada limitata.

Directorul este un om tare deschis, am vorbit de mai multe ori cu el la telefon, si la un moment dat i-am propus sa il ajut sa adunam cativa copii si sa facem o grupa insa ca ei sa functioneze dupa regulile noastre (fara pedepse, fara recompense, mancare sanatoasa etc) si a fost de acord.

6. Atmosfera

Nu erau copiii acolo asa ca acest aspect nu il pot detalia.

7. Modelul de educatie folosit
Nu stiu.

8. Camere de supraveghere

Nu sunt dotati cu camere de supraveghere.
9. Pret

Nu-mi mai amintesc pretul dar era pana in 1000 lei programul lung.

Gradinita Fliper Garten

Doctor Nicolae Staicovici Nr 24 a, Bucuresti, Romania

1.Spatiile interne, salile de clasa

Gradinita este intr-o cladire micuta, intre casa, in spatele cladirii Opera Center.

Salile de clasa sunt micute si cu paturile care coboara din dulapioare.
Gradinita era in renovae cand am vizitat-o, de cele 2 ori, se punea parchet nou, se zugravea, se repara scara interioara.
Sala de mese si bucataria sunt la subsol/parter jos.
2. Bucataria

Au bucatarie proprie la parter, era si ea in renovare si nu am putut vedea foarte mult.
3. Mancarea

Nu am vazut un meniu.
4. Spatile exterioare/curtea

Curtea este ingusta si lunga, cimentata si cu mocheta verde pe jos. In curte au un leagan mare si alte jucarii si o gropita de nisip.

5. Personalul 

Directoarea si educatoarele mi s-au parut prietenoase.

6. Atmosfera

Nu am reusit sa vad prea mult intrucat prima data am vazitat gradinita la ora de plecare si a 2-a ora erau in vacanta.

7. Modelul de educatie folosit
Se folosesc pedepsele si recompensele. Le este desenat pe mana punct negru daca nu sunt "cuminti" care, dupa spusele directoarei se transforma in altceva daca sunt cuminti.

Ceea ce m-a suparat a fost faptul ca prima data mi sa spus ca pot ramane in zona/gradinita sa o adaptez pe Maria si duca ca "copiii cu copiii, parintii cu parintii", adica ca nu ma lasa sa o adaptez.

8. Camere de supraveghere

Nu au sistem de supraveghere video.
9. Pret

Nu imi mai amintesc preturile, oricum pana in 1000 lei programul lung.

Gradinita Alexandra

http://www.alexandrakids.ro/

1.Spatiile interne, salile de clasa

Gradinita se afla intr-o cladire mare, salile de clasa insa nu sunt mari. Salile de clasa sunt si dormitoare, patuturile iesind din dulapioare.

2. Bucataria

Au o bucatarie mica insa nu gatesc in ea pentru copii.
3. Mancarea

Catering.
4. Spatile exterioare/curtea

Cea mai mare si mai frumoasa curte pe care eu am vazut-o la o gradinita, un adevarat parc si copaci, gazon, pamant, nisip si pietris, balansuare mari si mici, multe jucarii. Cred ca au 2000 mp de curte.

5. Personalul 

Mi s-au parut prietenoase peroanele, educatoarele cu care am intrat in contact.

6. Atmosfera

Nu am reusit sa vad pentru ca erau in vacanta.

7. Modelul de educatie folosit
Nu stiu excat daca folosesc pedepse si recompense, din spusele unei prietene uneori mai folosesc.

8. Camere de supraveghere

Nu au sistem de supraveghere video.
9. Pret

Program star (8:00-12:30) - 850 lei

Program star plus (8:00-13:30) - 1000 lei

Program star extra (8:00-18:30) - 1160 lei